Bucurați-vă cu cei ce se bucură; plângeți cu cei ce plâng!
Sunt două evenimente care au marcat, în ultimele zile, viața grupului nostru de aici din Valea Cetății și despre ele aș vrea să vă vorbesc acum...
Vineri, 27 februarie, undeva la orele prânzului am primit un telefon de la Nelu Cioarec, unul dintre oamenii noștri activi, și aflam că sora lui tocmai fusese victima unui accident cumplit de mașină... Aflată pe marginea șooselei, așteptând microbuzul care avea să o ducă spre școală, a fost efectiv spulbertă de o mașină care încerca să facă o depășire nepermisă... Urmarea??? Intrarea în comă, durere, plâns, suferință, nopți nedormite, gânduri de tot felul, întrebări fără răspuns, rugăciuni de mijlocire...
Miercuri, 4 martie, tot undeva la orele prânzului am mai primit un telefon. De data asta mă suna Sami Răducanu, un alt membru important al grupului nostru, și îmi spunea că Adina, soția lui, tocmai născuse o fetiță de toată frrumusețea - "comoara noastră" așa cum le place lor s-o numească! Ori de câte ori cineva îmi dă o astfel de veste nu pot să nu retrăiesc momentele când am devenit pentru prima oară tată. Este ceva de neînlocuit!!! Urmarea? Emoții dintre cele mai fericite, bucurie vizibilă, felicitări, aprecieri, urări, flori, cadouri, binecuvântări, rugăciuni de mulțumire...
Gândindu-mă la Nelu și familia lui, pe de o parte, gândindu-mă la Sami și Adina, pe de altă parte, mintea mea a scos la iveală un verset pe care-l știu de multă vreme... Romani 12.15 spune așa: "bucurați-vă cu cei ce se bucură; plângeți cu cei ce plâng." De obicei am făcut ori una, ori cealaltă. De data asta, nouă ni se cere să le facem pe amândouă.
Cele două situații și cuvintele scrise de Pavel nu fac altceva decât să-mi confirme realismul Sfintelor Scripturi scrise de oameni insuflați de Duhul lui Dumnezeu. Biblia ne prezintă realitatea așa cum este ea. Deloc exagerată... Deloc cosmetizată... Deloc cenzurată... Viața are partea ei foarte bună și frumoasă. Uneori, totuși, poate să fie și altfel... Cam asta vrea să spună apostolul Pavel!
Numai că, se pare, cea mai mare problemă nu este ceea ce se întâmplă! Important este cum mă raportez eu ca individ și noi ca și comunitate la ceea ce se întâmplă. Pavel continuă spunând în versetul 16 "aveți aceleași simțăminte unii față de alții..." Indiferent dacă-i caz de bucurie sau de durere, implicați-vă cu sentimentele voastre în aceste situații!!!
Asta încercăm și vrem să facem și noi acum... și dacă oricine altcineva o face împreună cu noi, vrem să vă spunem ca Dumnezeu să vă binecuvinteze cu aceeași atitudine, în situații similare, din partea altora.
Leonard
ps. urările sau încurajările pot fi inserate la IMPULS!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu