III. Cunoasterea contextului

O viziune biblica despre orase

Dumnezeu a inceput istoria intr-o gradina, dar o termina intr-un oras… Dumnezeu ii spune lui Adam sa multiplice si dezvolte o civilizatie care sa il glorifice pe El. Adam a esuat si Dumnezeu, prin Christos, al doilea Adam, face o civilizatie care il glorifica pe El.
Dumnezeu este constructorul orasului, care construieste un oras spiritual. Aceasta inseamna ca, gandindu-ne ca orasul pamantesc este o institutie corupta de pacat, noi suntem cei care cauta sa rascumparam si reconstruim familia umana. Dumnezeu este constructorul orasului care cauta sa construiasca orasul spiritual.
Asa cum noi suntem chemati sa lucram la rascumpararea familiilor ajutand intrarea lor in randul familiei lui Dumnezeu, tot asa sunt chemati sa lucram la rascumpararea oraselor… Daca familia merge, viata merge, daca orasele merg, societatea merge.
Orasul este locul ideal unde Dumnezeu este gata sa faca lucruri senzationale. Important este modul in care crestinii vor sti sa il prezinte pe Christos Domnul in mijlocul concitadinilor lor. Iata cateva modele de biserici in oras dupa modul in care ele inteleg sa se raporteze la societatea in mijlocul careia traiesc.

Modele teologice de biserici in oras

1. Christos impotriva orasului: multi crestini blameaza modiul urban pentru problemele (necazurile) societatii. Regiunile rurale si orasele mici sunt privite ca sacre si pline de umanitate, in timp ce orasele mari sunt privite ca secular si dezumanizate. Aceasta asteptare teologica asteapta ca lucrarea din orasele mari poate duce la schimbari mici in el si chiar se ajunge acolo incat se spune ca evanghelismul personal este foarte dificil, daca nu chiar imposibil. Bisericile din orase influentate de acest model arata ca o fortareata care strange crestinii impreuna pentru a se incalzi intr-un spatiu urban extrem de rece.
2. Christosul orasului: alte biserici au un model care exista la cealalta extrema. Aceasta perspectiva teologica crede ca toate miscarile istorice ce merg spre emancipare este lucrul lui Dumnezeu. Biserica nu este chemata sa construiasca o istorie diferita a oamenilor lui Dumnezeu, ci, pur si simplu, conduce drumul istoriei spre eliberare si libertate. Aceste biserici, atunci, sfarsesc ca “oglinzi” celebrand si infatisand cele mai multe aspecte liberale ale culturii orasului. Aceste biserici au pierdut sa fie atinse de nevoia de convertire a inimii si vietii. Pe cand primul model a pierdut suveranitatea lui Christos peste intreaga lume, al doilea model pierde unicitatea lui Hristos in intreaga lume. Rezultatul acestei perspective sunt biserici care nu sunt mai mult decat niste centre comunitare, sali de concerte sau grupuri politice… Ele nu au nimic de oferit.
3. Christos deasupra orasului: Acest model vede orasele ca un bun loc pentru crestini sa traiasca si creasca, dar nici nu admite si nu se angajeaza foarte mult in lucrurile sparte, defecte ale orasului. Membrii bisericii folosesc orasul ca o oportunitate pentru propria perfectionare, dar dau foarte putin inapoi. Aceste biserici fac evanghelism, iar programul lor poate include munca voluntara de caritate, dar ele nu pot provoca sau echipa membrii lor sa lucreze la vindecarea societatii prin mila si justitie, si nici nu pot sa transforme cultura prin vocative. Este aici o credinta privatizata, individualizata. Aceasta creeaza subcultura crestina. Cu toate ca recunoaste unicitatea lui Christos si necesitatea convertirii, acest model este inca ignorant cu privire la puterea Imparatiei lui Dumnezeu de a schimba inimi si structuri sociale. Acest model tinde sa vada, de asemeni, pacatul ca si o scapare morala personala, mai degraba decat un suport idolatru asezat pe bogatie, frumusete, putere si confort. Astfel, membrii unei astfel de biserici pot fi puri din punctul de vedere al comportamentului, dar extrem de lumesti in ce priveste modul in care isi folosesc timpul si resursele.
4. Chistos si orasul in Paradox: este numit modelul pelerinului. Mult mai mult decat modelele de la 1 la 3, acest model are o buna intelegere a prezentei celor 2 realitati: orasul ca City of God si City of Man. Modeul acesta recunoaste deopotriva defectiunile orasului si puterea lui Dumnezeu de a schimba inimi. Dar, in acest model, aceste 2 forte stau ffoarte separate. De aceea, I s-a spus modelul dualistic. Este o urgenta intelegere a faptului ca oamenii au nevoie sa fie vindecati din punct de vedere fizic si spiritual si aceste biserici isi mobilizeaza oamenii lor sa ajute pe ceilalti in tot felul de lucrari. Acest model este mult mai realistic in privinta modului in care priveste pacatul decat modelele 2 si 3 si mult mai angajat in viata oamenilor decat modeul 1. Este mult mai bun decat primele 3! Dar nu are o viziune cu privire la transformarea orasului din punct de vedere cultural si social.
5. Christos transforma orasul: Pentru acest model este greu sa ii gasesti un exemplu si este greu de descris. Acest model este cel mai incurajator in ce priveste misiunea holistica in oras. De ce? Celelalte modele tind sa gandeasca invierea lui Christos ca si scop pentru iertarea pacatelor si primirea vietii vesnice. Dar Biblia ne spune ca ultimul scop al invierii este restaurarea completa a creatiei. Apocalipsa ne arata ca scopul final al muncii lui restauratoare a lui Hristos este orasul lui Dumnezeu., care este restaurarea Gradinii Eden, acum in forma urbana, cu pomul vietii pentru vindecarea neamurilor. Acum inselaciunea Edenului care a adus cu sine alienari fizice, mentale, sociale, culturale sunt indepartate in noul oras al lui Dumnezeu care se afla in curs de pregatire.

IV. Cercetarea vecinatatii

Tipuri de cercetare
Sunt doua mari tipuri de cercetari stiintifice: cantitative si calitative
Cercetarea demografica: cateva caracteristici:
a. Este detasatade oameni (se poate face prin folosirea internetului, librarii, biblioteci)
b. Este cantitativa: cati oameni traiesc aici? Cine sunt cei care se muta in aceasta zona? Cate familii cu ambii parinti exista? Cate familii cu un singur parinte exista? Cat de educati sunt adultii? Care este starea economica a oamenilor? Care sunt grupurile etnice representative?
c. Foloseste protocoale stricte in chestionare asa ca informatia este este specifica si plina de acuratete

Cercetarea etnografica: Cea mai importanta si cea mai putin folosita forma de cercetare. Acest tip de cercetare cauta sa inteleaga comunitatea si vecinatatea in adancime.
Este importanta pentru urmatoarele cateva motive:
a. Iti da o viziune pentru vecinatatea si orasul tau, nu doar pentru biserica ta. Prin cunoasterea comunitatii in profunzime tu poti sa incepi sa dezvolti o viziune concreta cu privire la modul in care comunitatea s-ar schimba prin Evanghelie
b. Revitalizeaza ideea (convingerea) ca tu si evanghelia sunt necesari pentru oras si oamenii sai. Tu trebuie sa crezi ca nu numai evanghelia, dar si viziunea ta teologica este necesara si poate aduce o reala contributie pentru oras.
c. Iti indeparteaza orbirea si iti da convingerea ca tu ai nevoie ca orasul si oamenii sai sa te invete pe tine. Nu este indeajuns doar simpla mila pentru oras si oamenii sai sa te sa slujesti, ci tu ai nevoie sa inveti sis a fii invatat de cei din oras.

V. Dezvoltarea unei filozofii de lucrare

1. Aspectele specifice ale unei filozofii de lucrare

a. Este mult mai specifica decat scopurile biblice ale bisericii (DE CE?)
b. Este mai putin specifica decat programul de slujire (CE?)
c. Face biserica distincta, prin faptul ca descrie o viziune pentru o biserica specifica si unica pentru congregatia respectiva
d. Descrie viziuni si moduri de functionare pentru perioade de timp cuprinzatoare

2. Patru intrebari importante
a. CINE?
- Defineste crezurile si declaratiile teologice fundamentale ale unei biserici
- Include aspectele ce tin de intelegerea Bisericii cu privire la ce spune Biblia despre natura si identitatea Bisericii
b. DE CE?
- Ne gandim la ratiunea de a exista a bisericii
- Evanghelizare
- Ucenicizare
- Zidirea credinciosilor
- Inchinarea placuta inaintea lui Dumnezeu
- Ingrijirea saracilor
c. CUM?
- Aceasta intrebare defineste filozofia de lucrare a bisericii
- Raspunsul la aceasta intrebare depinde in mare masura de alegerea noastra
- Dar aceasta nu inseamna sa dam frau liber gusturilor si capriciilor noastre, ci sa intelegem care sunt modurile in care putem sa indeplinim cel mai bine scopurile cerute de Dumnezeu aici si acum
- Avem libertatea de a primi calauzire pentru modul cum sa lucram
d. CE?
- Defineste scopurile si obiectivele bisericii
- Programul de slujire
- Include fisele de post, organizare pe departamente
- Programe, proiecte pentru perioade determinate de timp

3. DEFINIRE PRINTR-O INTREABRE: filozofia de lucrare raspunde la intrebarea: Cum putem implini cel mai bine scopurile noastre biblice in acord cu declaratiile noastre teologice?

4. Forma si libertate

Francis Schaeffer: „tot ceea ce Noul Testament nu porunceste cu privire la forma bisericii este o libertate care poate fi exercitata sub calauzirea Duhului Sfant pentru o anumita perioada de timp si loc”

5. Cresterea bisericii depinde de:

a. Doctrina sanatoasa (invatatura)
b. Reinnoirea continua prin Duhul Sfant (implicarea efectiva a lui Dumnezeu)
c. Contextualizarea filozofiei de lucrare (intruparea mesajului transmis)

6. Procesul formarii filozofiei de lucrare

Sunt trei intrebari vitale la care trebuie sa raspundem:
a. Ce spune Biblia despre Biserica?
b. Cum arata cultura oamenilor in care vrem sa plantam biserica? (Ce pot invata despre natura, tendintele, nevoile, pacatele, punctele tari, provocarile si oportunitatile culturii si comunitatii noastre?)
c. Cum m-a creat Dumnezeu pe mine? (Ce pot invata despre propriile mele daruri, talente, puncte tari si slabiciuni?)

7. Elementele unei filozofii de lucrare

a. Trebuie sa faca referire la scopurile bisericii
- Accentuarea teologiei/invataturii
- Accentuarea inchinarii
- Accentuarea partasiei
- Accentuarea misiunii/evanghelizarii
- Accentuarea preocuparii sociale

b. Trebuie sa faca referire la stilurile bisericii in:
- Inchinare
- Conducere
- Infrastructura (modele de organizare interioara a bisericii)
- Structura lucrarilor orientate inspre exterior
- Stilul comunicarii

VI. Conectarea oamenilor la Christos

O biserica bazata pe relatii se dezvolta in primul rand prin cultivarea unui sistem de gandire, a unei atitudini colective si numai in al doilea rand prin aranjarea programelor.

Cum se formeaza o lucrare bazata pe relatii?

- printr-un parteneriat intre noii credinciosi si credinciosii maturi
- prin cresterea spirituala si in marturisirea credintei a noilor veniti
- cultivarea in mijlocul bisericii a acestui mod de gandire (conceptii) bazat(e) pe relatii
- pastorii, slujitorii, liderii de grupuri tip celula si alti crestini maturi din biserica TREBUIE sa aiba abilitatea de a urmari continuarea relatiilor

Puntile din viata bisericii

Ospitalitatea, seminariile, iesirile, etc. sunt planificate pentru a dezvolta relatii si pentru a construi poduri cu scopul formarii de grupuri mici si de a imputernici credinciosii sa se relationeze unul la altul ca o familie.

VII. Edificarea liderilor slujitori

Procesul de ucenicizare este un proces intentionat in care orice membru al bisericii este implicat! Intr-un anumit moment, oricine poate sa se afle in dubla postura de ucenic si mentor in acelasi timp. Un mentor spiritual este o persoana mult mai experimentata care impartaseste cu altcineva unele lucruri pe care el/ea le-a invatat de la Dumnezeu si care sunt relevante nevoilor situatiei celuilalt

Scopul ucenicizarii este acela de a lucra la maturizarea crestinilor asa incat sa se poata largi lotul de potentiali lideri in diferitele domenii de activitate ale bisericii. Este consacrat faptul ca liderii reprezinta resursa cruciala a bisericii pentru cresterea ei atat in maturitate cat si in atingerea celor din afara ei.

Beneficiile unui plan de ucenicizare

1. Clarifica viziunea
2. Evidentiaza lucrurile nenegociabile
3. Identifica tranzitiile cheie
4. Ofera un cadru pentru luarea deciziilor

Domeniile in care se dezvolta un lider

1. Cunoastere (a gandi)
2. Practica (a face)
3. Existenta (a fi)

Lucruri importante despre procesul ucenicizarii

1. Fiecare stadiu are trasaturi identificatoare, lucruri pe care ar trebui sa le cauti atunci cand formezi un lider
2. Fiecare stadiu are un grad de crestere treptata in ce priveste responsabilitatile.
3. Fiecare stadiu are si obiective de instruire si resurse sugerate.
4. Fiecare stadiu poate dura de la sase luni pana la doi ani, conform urmaririi procesului pas cu pas.

Abilitatile personale ale unui lider

1. Evanghelizare
2. Ucenicie
3. Incurajarea/indrumarea
4. Mangaierea
5. Mustrarea
6. Ajutorarea
7. Consilierea

Responsabilitatile unui lider

1. Catalizare
2. Organizare
3. Operare

VIII.Dinamica reinnoirii spirituale

Ce este reinnoirea spirituala?

Reinnoirea spirituala este o intalnire cu Dumnezeul Cel viu – ESTE ADEVARUL
Evangheliei care arde in noi!

Cum are loc reinnoirea spirituala?

Se petrece atunci cand, prin Duhul Sfant, crestinii se vad pe ei insisi ca si pacatosi iertati, pacatosi neprihaniti in Christos!

Nivele ale reinnoirii spirituale

INDIVIDUAL
COLECTIV

Conditii ale reinnoirii spirituale

Avem nevoie de un echilibru asigurat pe doua axe importante:

Axa dragoste – lege: trebuie sa subliniem atat sfintenia si dreptatea lui Dumnezeu, cat si dragostea si Sa absoluta si mila Sa. Acestea nu trebuiesc proclamate una in dauna celeilalte, ci mai degraba aratate ca se intalnesc si sunt implinite in Christos.
Evanghelia ne arata modul in care legea si dragostea lui Dumnezeu au fost implinite la cruce. Evanghelia nu poate avea efectul scontat pana cand atat legea lui Dumnezeu, cat si dragostea mantuitoare in Isus Christos nu sunt amandoua comunicate in mod clar.

Axa teologie – spiritualitate: trebuie sa subliniem atat nevoia de intelegere si de studiere a adevarului crestin, cat si experienta noastra legata de acest adevar, prin prezenta si puterea Duhului Sfant. Ambele trebuie accentuate pregnant, dar ele nu trebuie accentuate una impotriva celeilalte, ci vazute ca si complementare.
Temelia pentru reinnoirea produsa de Evanghelie este invatatura sanatoasa pentru ca
Evanghelia este un adevar. Pana cand adevarul nu este intact si pe deplin inteles, el nu poate
avea un efect de reinnoire. Doctrina biblica este instrumentul normal prin care Duhul Sfant regenereaza inima umana.

Dinamica reinnoirii individuale

Sunt doua lucruri importante in dinamica reinnoirii spirituale: pocainta si credinta!!!
Pocainta: Duhul Sfant conduce o persoana la un nivel mai profund de pocainta.
In timpul reinnoirii spirituale, ochii tai sunt deschisi la formele profunde ale firii pamantesti din care izvoraste comportamentul pacatos – atitudini si valori care slujesc ca si forme ale neprihanirii prin fapte si ale propriei vointe.

Credinta: reinnoirea spirituala are loc atunci cand Duhul Sfant ofera o noua intelegere si experienta legata de pozitia lui in Christos, si anume, ca este desavarsit, iubit si infiat in El.
Reinnoirea ne aduce certitudinea ca noi apartinem in mod real familiei lui Dumnezeu.
Un crestin reinnoit traieste acum – prin credinta – ca un fiu sau ca o fiica a lui Dumnezeu. Ne relationam la El ca si la un Tata, nu ca la un sef, tiran sau putere distanta.

Dinamica reinnoirii colective

Nici un agent uman nu poate produce o trezire – ea este lucrarea lui Dumnezeu.
Exista, totusi, doua activitati umane care pregatesc cel mai bine vietile noastre pentru Dumnezeu si care creeaza o receptivitate pentru Duhul Sfant astfel incat El sa trimita
trezirea.

A. Rugaciunea centrata pe Imparatie
1. Este focalizata pe prezenta si Imparatia lui Dumnezeu
2. Este indrazneata si specifica
3. Este biruitoare, colectiva
4. Cheama la pocainta colectiva si la nazuinta dupa Dumnezeu

B. Profunzimea proclamarii Evangheliei
1.Predicarea Evanghelie
a.Lege si har
b.Doctrina si aplicatie
c.Caldura si forta
2.Conducerea si Evanghelia – liderii sunt chemati sa prezinte inaintea bisericii o viziune despre ce poate fi biserica daca Dumnezeu este prezent in mod real.
3.Grupurile mici si Evanghelia – in toate reinnoirile spirituale au fost grupuri de marime mica sau medie in care oamenii prezinta experientele lor spirituale si dau socoteala de progresul lor spiritual, prin incercari si obstacole.

Lucruri ce se petrec in timpul reinnoirii spirituale colective

1. Seriozitate neobisnuita fata de lucrurile spirituale
2. Convingerea profunda fata de pacat si pocainta
3. O asigurare mai mare, un sentiment mult mai puternic legat de apropierea si dragostea lui Dumnezeu
4. Indrazneala si autoritate mai mare
5. Ardoare si libertate remarcabila prezente in inchinare
6. Ridicarea unor lideri care au sau nu roluri in structura formala din structura autoritatii
7. Profunzimea invataturii/instruirii
8. Dezvoltarea unui spirit comunitar extraordinar
9. Evanghelizare indrazneata
10. Dragoste/compasiune/ajutarea necredinciosilor si atragerea lor