Noţiunea de "publicitate bisericească" este relativ nouă, de fapt este prima dată când citesc despre ea, citindu-mă pe mine :)), însă problematica ce stă in spatele ei îşi are rădăcinile chiar din Predica de pe munte. "Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămână ascunsă." În Evul Mediu, toate cetăţile erau construite pe dealuri, pe vârfuri mai înalte decât împrejurimile; asta pentru a avea vizibilitate şi pentru a fi văzute. Cred ca Biserica trebuie să fie ca un far, să de-a lumină pe marea învolburată a acestei lumi, pentru ca naufragiaţii să ştie că există un loc de salvare. Biserica autentică nu se retrage, nu se bagă sub masă, sau fuge în pădure, ci stă pe mare aruncând colacul de salvare, fiind gata să îndeplinească mandatul divin, acela de-a fi corabia mântuiţilor.
dar gata cu teoria şi vorbele mari...:)) practic publicitatea bisericeasca prinde o paletă f largă de modalitaţi de exprimare : în primul rând orice evanghelizare, de orice tip, poate fi văzută prin această prismă a publicităţii; deasemeni orice implicare social-culturală este o publicitate bisericească; şi implicarea civică, este o formă de publicitate.
Biserica îşi poate face publicitate şi prin implicare educaţională, de fapt sunt cunoscute şcolile ce s-au format pe lângă biserici, de la şcoli elementare până la universităţi precum Princeton...
da, si eu cred ca publicitatea se intersecteaza oarecum cu marturia permanenta. Poate aici, totusi, e vorba de un lucru ceva mai intentionat decat in cazul marturiei...
dar este ceva care trebuie subliniat aici: termenul in sine asa cum este folosit ne poate deruta putin pentru ca imediat ne-ar putea duce cu gandul doar la reclamele de care ne impiedicam la tot pasul... si pentru ca sunt asa de multe am cam inceput sa avem aversiune fata de ele.
mai degraba eu as zice ca are de-a face cu a te face cunoscut, dar si cu a te lasa cunoscut!!!
Petru zice la un moment dat "fiti gata sa dati socoteala oricui de nadejdea care este in voi"
deci este vorba despre o asummare a credintei si incredintarilor tale!!!
dar: toate nu exclud si mijloace concrete prin care ceilalti pot sa afle despre noi si sa interactioneze cu noi...
cred că pt a o delimita oarecum, şi-ai restrânge aria, te poţi gândi la promovarea prin mass-media (televiziune, radio, Internet, presă inclusiv apariţiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane) cât şi prin afişe, panouri, etc. , a programelor grupului/bisericii si-a activităţilor pe care le intreprinde in comunitate.
Noţiunea de "publicitate bisericească" este relativ nouă, de fapt este prima dată când citesc despre ea, citindu-mă pe mine :)), însă problematica ce stă in spatele ei îşi are rădăcinile chiar din Predica de pe munte.
RăspundețiȘtergere"Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămână ascunsă."
În Evul Mediu, toate cetăţile erau construite pe dealuri, pe vârfuri mai înalte decât împrejurimile; asta pentru a avea vizibilitate şi pentru a fi văzute. Cred ca Biserica trebuie să fie ca un far, să de-a lumină pe marea învolburată a acestei lumi, pentru ca naufragiaţii să ştie că există un loc de salvare. Biserica autentică nu se retrage, nu se bagă sub masă, sau fuge în pădure, ci stă pe mare aruncând colacul de salvare, fiind gata să îndeplinească mandatul divin, acela de-a fi corabia mântuiţilor.
dar gata cu teoria şi vorbele mari...:))
RăspundețiȘtergerepractic publicitatea bisericeasca prinde o paletă f largă de modalitaţi de exprimare : în primul rând orice evanghelizare, de orice tip, poate fi văzută prin această prismă a publicităţii; deasemeni orice implicare social-culturală este o publicitate bisericească; şi implicarea civică, este o formă de publicitate.
Biserica îşi poate face publicitate şi prin implicare educaţională, de fapt sunt cunoscute şcolile ce s-au format pe lângă biserici, de la şcoli elementare până la universităţi precum Princeton...
RăspundețiȘtergereda, si eu cred ca publicitatea se intersecteaza oarecum cu marturia permanenta. Poate aici, totusi, e vorba de un lucru ceva mai intentionat decat in cazul marturiei...
RăspundețiȘtergeredar este ceva care trebuie subliniat aici: termenul in sine asa cum este folosit ne poate deruta putin pentru ca imediat ne-ar putea duce cu gandul doar la reclamele de care ne impiedicam la tot pasul... si pentru ca sunt asa de multe am cam inceput sa avem aversiune fata de ele.
mai degraba eu as zice ca are de-a face cu a te face cunoscut, dar si cu a te lasa cunoscut!!!
Petru zice la un moment dat "fiti gata sa dati socoteala oricui de nadejdea care este in voi"
deci este vorba despre o asummare a credintei si incredintarilor tale!!!
dar: toate nu exclud si mijloace concrete prin care ceilalti pot sa afle despre noi si sa interactioneze cu noi...
fiti binecuvantati
leo
cred că pt a o delimita oarecum, şi-ai restrânge aria, te poţi gândi la promovarea prin mass-media (televiziune, radio, Internet, presă inclusiv apariţiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane) cât şi prin afişe, panouri, etc. , a programelor grupului/bisericii si-a activităţilor pe care le intreprinde in comunitate.
RăspundețiȘtergere