impact valea cetatii bv

De ce un Dumnezeu al dragostei accepta asa de multa suferinta si rautate in lume? Psalmul 74.1-11


Se vorbeste despre intrebarea DE CE? ca despre intrebarea care a ajutat omenirea sa evolueze. Acest tip de intrebari sunt niste intrebari dificile pentru ca suntem nevoiti sa raspundem prin prisma sau din perspectiva motivatiilor noastre, mult mai greu decat a vorbi despre faptele noastre…
De data aceasta DE CE-ul este si mai delicat pentru ca, dupa parerea unora, in spatele acestei intrebari se afla o problema reala care ar trebui rezolvata:
daca vorbim despre un Dumnezeu care permite suferinta in lume, desi ar putea s-o rezolve, vorbim despre un Dumnezeu atotputernic, dar nu putem vorbi despre un Dumnezeu plin de dragoste.
daca vorbim despre un Dumnezeu care ar vrea sa rezolve problema suferintei, dar nu o face, vorbim despre un Dumnezeu al dragostei, dar nu putem vorbi despre un Dumnezeu atotputernic.
- Asa ca unul din scopurile mele este sa arat ca nu exista contradictie intre existenta lui Dumnezeu atotputernic si plin de dragoste si suferinta si raul care exista in lume.
- Inainte ca sa avansam cateva raspunsuri, propun sa asezam o baza la discutia noastra prin cateva afirmatii pe care le consideram vitale:
a. Dumnezeu nu este responsabil de provenienta raului
b. Dumnezeu nu planifica raul, dar il foloseste spre implinirea scopurilor Sale
c. Dumnezeu poate intrebuinta raul din viata oamenilor pentru binele lor si al altora
d. Dumnezeu se dezice in mod categoric de rau si lucreaza la crearea unei lumi guvernata de bine
- Iata cateva raspunsuri care ar trebui sa fie luate in considerare la intrebarea ridicata:

1. pentru ca oamenii au facut si fac alegeri gresite in continuare
- ma refer aici la capacitatea de alegere sau vointa libera cu care oamenii sunt inzestrati de Dumnezeu
- originea raului in mijlocul oamenilor este strans legata de felul in care persoanele libere au ales sa isi exercite aceasta vointa libera cu care au fost inzestrati de Dumnezeu.
- este Dumnezeu vinovat de acest lucru??? Ar fi vrut cineva sa fie creat in alt mod?
- se spune ca dragostea si libertatea sunt doua lucruri conditionate reciproc. nu exista dragoste adevarata fara o libertate adevarata. Nu exista o libertate adevarata fara o dragoste adevarata. Dumnezeu a asezat omul oferindu-i dragoste si libertate in aceeasi masura. Si El nu este responsabil de alegerea facuta de Adam si Eva, asa cum Dumnezeu nu este responsabil de razvratirea lui Lucifer impotriva lui Dumnezeu.
- dimpotriva: Dumnezeu este asa de Bun incat ne-a dat noua si ingerilor posibilitatea de a-L urma, iubi sau venera ca pe o optiune personala si nu ca pe un automatism incorporat in noi. Chiar El, Dumnezeu este Persoana care alege intotdeauna sa faca binele… si bineinteles ca asteptarea Lui a fost ca noi sa facem aceeasi alegere, dar nu ne-a obligat s-o facem!!! desi nu a fost lucru mai dureros pentru Dumnezeu sa ne vada optand pentru iesirea din voia Lui…
- dar nu exista lucru mai extraordinar decat primirea inapoi de care ne-a facut parte Dumnezeu in ciuda rebeliunii noastre!!! Vezi pilda fiului risipitor… cine si de ce a suferit?


2. pentru ca indelunga rabdare a lui Dumnezeu este extraordinar de mare
- poate sa para o motivatie cel putin curioasa… cum adica sa accepte Dumnezeu suferinta din lume datorita indelungei Sale rabdari?
- va avertizez ca patrundem in lumea gandurilor profunde ale lui Dumnezeu!!! nu putem raspunde la aceasta intrebare fara sa vorbim despre suprematia planurilor lui Dumnezeu, despre suveranitatea Lui in univers!
- propun sa ne folosim de o argumentatie pe care apostolul Petru o face. El relateaza in a doua sa scrisoare ca va veni o vreme in care vor fi oameni care se vor intreba: unde este fagaduinta venirii Lui?
- gasesc argumentatia lui Petru una foarte interesanta: el vorbeste despre modul in care Dumnezeu percepe si traieste timpul: “dar, preaiubitilor, sa nu uitati un lucru: ca pentru Domnul o zi este ca o mie de ani si o mie de ani sunt ca o zi. Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o indelunga rabdare pentru voi si doreste ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta. Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde.” Lucrul pe care Petru il spune aici este ca Dumnezeu se afla deasupra spatiului si timpului in care noi traim, ne percepe pe noi si viata noastra in modul Lui si sunt cel putin trei lucruri care il fac pe Dumnezeu sa actioneze sau sa nu actioneze la un moment dat – asteptat sau nu de noi, oamenii: suveranitatea, indurarea si judecata lui Dumnezeu.
- ca sa fim si mai aproape de subiectul nostru: Dumnezeu permite actuala stare din lumea aceasta tocmai din dorinta apropierii omului de EL si amanarii judecatii Sale!
- cand omul intra la judecata cu Dumnezeu cauza este deja pierduta. Si Dumnezeu nu are nici un interes sa se ajunga aici. Nu are nici un castig din asta. Dimpotriva, interesul Lui este ca oamenii sa-L cunoasca si sa-L recunoasca ca Dumnezeu unic si drept si sfant si iubitor inaintea momentului judecatii Sale.
- am auzit candva o parere care mi s-a parut absurda: lui Dumnezeu i-ar face placere sa-I judece pe oameni pentru pacatele lor. Si abia ar astepta momentul judecatii!
- daca punem asa problema ce sens ar mai avea venirea lui Isus pe pamant, suferinta si moartea Sa pentru noi? Toate acestea au constituit deja judecata lui Dumnezeu! Asa cum se spune in teologie: dreptatea lui Dumnezeu a fost satisfacuta!!! Dumnezeu nu mai are motiv sa doreasca o noua judecata! Ea va fi necesara pentru toti cei care nu au crezut in Isus… dar nu aceasta este asteptarea lui Dumnezeu
- dimpotriva: dragostea lui Dumnezeu te indeamna la credinta, la pocainta, la sfintenie tocmai pentru ca sa nu ajungi la judecata cu El! Si Dumnezeu prin indelunga Sa rabdare amana judecata finala. Si inca traim intr-o lume plina de imperfectiune, pacat, rautate si suferinta. Dar Dumnezeu nu este nepasator de acest lucru. Suntem siguri de asta!!!


3. pentru cresterea spirituala a crestinilor
- vezi Filipeni 2.5-11: este unul dintre cele mai interesante pasaje din NT referitoare la Domnul Isus. Daca citim cu mare atentie pasajul ar putea fi impartit in doua mari parti: prima parte se refera la ceea ce a facut Isus pentru oameni si a doua parte se refera la ceea ce a facut Dumnezeu pentru Isus.
- Dumnezeu L-a inaltat pe Isus la fel de mult cat El a fost de acord sa coboare pentru noi, oamenii.
- si Biblia vorbeste despre Isus ca despre un inainte mergator al nostru. Nu e nimic pe care noi sa il experimentam in relatia noastra cu Dumnezeu, cu oamenii, dureri sau bucurii pe care Isus sa nu le fi experimentat deja.
- de aceea avem o explicatie si pentru rau si suferinta si din aceasta perspectiva: Dumnezeu permite raul cu un scop!!! Si am spus deja ca vorbim despre scopuri bune in ceea ce Il priveste pe Dumnezeu. Si nu vorbim aici despre faptul ca il intelegem intru totul pe Dumnezeu in ce priveste mijloacele de care Se foloseste in implinirea scopurilor Sale.
- ce stim sigur este acest lucru: daca Dumnezeu permite suferinta si pune limite in viata noastra acestea sunt pentru ridicarea noastra si nu pentru prabusirea noastra!!! Important este sa nu te lasi prabusit sub povara, sub greutatea din viata, ci sa te apropii cat mai tare de gandul/planul pe care Dumnezeu il are pentru tine. Se afirma tot mai mult ca problema nu este cat de multa suferinta si esec ai in viata, ci cum te raportezi la ea, adica ce faci cu ea!
- se spune ca C.S. Lewis ar fi fost intrebat de ce sufera oamenii drepti? Raspunsul lui ar fi fost urmatorul: de ce nu? Sunt singurii oameni care pot s-o faca!
- se pare ca nu exista nici un om care sa fi insemnat ceva pentru aceasta lume si care sa nu fi suferit privatiuni puternice in viata lui.
- ex. Beethoven: privit de cei mai multi un pianist desavarsit; la 11 ani a fost un organist de profesie, la 13 ani avea propriile compozitii publicate, iar la 14 ani a ajuns sa faca parte din personalul muzical de la curtea regala. Ce fel om a fost Ludwig van Beethoven? Un om privilegiat? Ei bine, el a fost un baiat cu parul negru, cu fata negricioasa patata de varsat de vant, care a indurat batjocurile si poreclele celor din orasul natal de pe raul Rin, o zona de copii in special blonzi si cu pielea deschisa la culoare. Tatal sau a fost un alcoolic si a profitat de pe urma talentului fiului sau. Privind in urma, Beethoven nu si-a putut aminti nici macar un moment de fericire din copilaria sa. Viata sa a fost coplesita de munca, lacrimi, batai si cuvinte incarcate de manie. La varsta de 20 de ani s-a confruntat cu un dusman si mai cumplit – surzenia. Cand nu a mai putut sa cante in public, si-a indreptat toata energia spre compozitie. Anii in care a fost surd au fost cei mai prolifici. Desi la acea vreme lucrarile sale nu au fost bine primite, el a influentat multi alti mari compozitori precum Brahms, Wagner si Schubert. Apropiindu-se de moarte si considerand ca lumea nu l-a inteles niciodata pe deplin si nu l-a apreciat nici pe el, nici muzica lui, el a rostit cu un zambet: “voi auzi in cer!”
- iar daca ne intoarcem la Scriptura: uitati-va la marii oameni ai Vechiului Testament… uitati-va la Isus… uitati-va la apostoli… cititi istoria bisericii… oamenii lui Dumnezeu au fost oameni care au experimentat lucruri incredibile! De necrezut si cateodata parca de neacceptat!!!
- cu ajutorul si implicarea lui Dumnezeu in viata noastra, suferintele, limitele si esecurile noastre pot deveni la un moment dat punctul nostru tare! Lucrul de care sa profitam. Punctul de plecare in ridicarea noastra.

4. pentru demonstrarea gloriei lui Dumnezeu
- s-ar putea ca aici lucrurile sa ne para si mai complicate. Si parca intuiesc intrebarea care se ridica in Dv.: cum adica????
- amintiti-va de doua pasaje: Ioan 9.1-8; Ioan 11.1-4, 41-44
- sunt aici prezentate doua situatii limita. Cazul unui orb din nastere si cazul unui barbat suferind de o boala fatala. Se poate vorbi despre ceva mai rau?
- oamenii il confrunta pe Isus si intr-o situatie si in alta… ii cer parerea si ii cer ajutorul. Asteapta ca Isus sa spuna ceva si sa faca ceva!!!
- lucrurile care unesc aceste doua istorii sunt suferinta pe de o parte si raspunsul lui Isus fata de aceasta. Ce incearca Isus sa faca este sa mute privirea oamenilor de la suferinta umana la gloria si slava lui Dumnezeu.
- aduceti-va aminte: Dumnezeu nu planifica raul, dar il foloseste spre implinirea scopurilor Sale. Si scopul Sau primordial este ca oamenii sa Il vada, sa Il recunoasca, sa il glorifice. Prin suferinta Lui, Isus a vrut ca oamenii sa vada fata lui Dumnezeu… prin suferinta contemporanilor Sai, Isus vrea ca oamenii sa vada puterea lui Dumnezeu…
- recent am auzit pe cineva relatand o chestiune foarte interesanta: un mare ganditor crestin chinez a fost intrebat cum vede evolutia bisericii lui Isus Christos in China. Raspunsul lui a fost unul foarte interesant: “biserica din China a rezistat cu succes comunismului, nu stiu cum se va comporta in fata prosperitatii.”
- a fost o vorba celebra in lumea crestina a primelor secole atribuita lui Tertulian: sangele martirilor este samanta crestinilor. Dezvoltarea crestinismului a depins de intensitatea prigoanelor. Atunci cand regimul politic nefavorabil credea ca prin actiuni brutale va starpi crestinismul, exact atunci el se dezvolta si mai tare…
- Dumnezeu nu intampina nici un fel de dificultate sa isi scoata gloria si slava din situatii dificile sau chiar imposibile… Iov a recunoscut ca il vede pe Dumnezeu mult mai bine dupa falimentul personal pe care l-a experimentat in toate domeniile… n-a fost nici o placere pentru Dumnezeu sa il vada acolo. Dar o fost reala bucurie auzindu-l spunand: “urechea mea auzise despre tine, dar abia acum ochiul meu te-a vazut.”


Concluzionez prin povestea adevarata a unei tinere care locuieste in Atlanta-Statele Unite. Are o boala foarte rara, sunt doar cateva cazuri in lume. Nu poate simti nici un fel de durere. Nu simte ca se atinge de un lucru. Nu simte ca este atinsa de cineva… specialisti dupa specialisti au fost consultati de catre familia fetei in aceasta privinta. Intr-o emisiune televizata mama ei a marturisit ca nu este seara in care sa nu se roage: Dumnezeule, te rog frumos, da fetei mele posibilitatea de a simti durerea. De ce??? Ii este frica ca fiica ei sa nu moara din pricina faptului ca nu poate sa simta durerea, primejdia, pericolul intr-o anumita privinta.
- Durerea fizica poate sa ne fereasca sau cel putin sa amane moartea fizica. Suferinta, durerea, limitele, lucrurile rele din viata noastra pot sa ne fereasca de moartea spirituala si sa ne scape de moartea vesnica – despartirea de Dumnezeu.
- Acesta este mesajul profund al Evangheliei. Asta e modalitatea pe care Dumnezeu a ales-o pentru salvarea noastra. Asta e drumul pe care vom merge de multe ori. Reperul nostru nu este totusi suferinta noastra, ci Dumnezeul nostru care isi urmareste scopul Sau pentru viata noastra.