Se poate dovedi existenţa lui Dumnezeu şi implicarea Lui în viaţa oamenilor? Faptele apostolilor 17.15-34

1. argumente logice:
a. argumentul ontologic: argumentul este foarte interesant: se pleaca de la definirea lui Dumnezeu drept cineva sau ceva mai presus de care nimic nu poate fi conceput. Daca Dumnezeu nu ar exista, atunci El nu ar fi cea mai mare fiinta care poate fi conceputa – insa aceasta ar intra in contradictie cu insasi definitia lui Dumnezeu.
b. argumentul teleologic: universul ne arată o concepţie atât de uimitoare incat trebuie să existe o Persoană Divină care să îl fi conceput. De exemplu, dacă pământul s-ar situa la numai câteva sute de kilometri mai aproape sau mai departe de soare, nu ar fi în măsură să aibă viaţă pe el aşa cum se întâmplă acum. Dacă elementele din atmosfera terestră ar avea proporţii diferite cu numai câteva procente, orice vieţuitoare de pe pământ ar muri. Detaliile microcosmosului si macrocosmosului sunt uimitoare. Toate vorbesc in favoarea existentei unei fiinte supranaturale care gandit toate acestea.
c. argumentul cosmologic: Fiecare efect trebuie să aibă o cauză. Universul şi orice există în el reprezintă un efect. Trebuie, deci, să existe ceva care să fi cauzat apariţia şi existenţa acestuia. În sfârşit în acest şir, trebuie să existe ceva “ne-cauzat” care să fi fost sursa a tot ceea ce a apărut şi există. Acest ceva “ne-cauzat” nu poate fi decât Dumnezeu.
d. argumentul moral: Fiecare popor din istorie a avut o formă sau alta de norme sau legi. Toţi au avut o percepţie asupra binelui sau răului. Crimele, minciuna, hoţia şi imoralitatea sunt pretutindeni asociate cu răul. De unde am putea să avem acest simţ al binelui şi răului dacă nu de la un Dumnezeu Sfânt?

2. argumente istorico-biblice
a. scrierea, alcatuirea si continuitatea Sfintelor Scripturi
- Scriptura este o carte foarte interesanta in toate aspectele sale…
- scrisa intr-un interval de timp de 1500 ani
- scrisa in timpul a peste 60 de generatii de catre peste 40 autori diferiti
- scrisa in trei limbi diferite: ebraica, aramaica si greaca.
- multitudinea de subiecte controversate abordate nu impiedica cu nimic mentinerea firului rosu cu privire la rascumpararea omului din pacat de catre Dumnezeu.
b. confirmarea istoricitatii evenimentelor si personajelor Sfintelor Scripturi:
- ar fi foarte multe exemple in privinta aceasta…
- iata cateva: filologi recunoscuti afirma ca pot dovedi originea comuna a limbilor popoarelor de azi (vezi turnul Babel)
- in urma excavatiilor din Ierihon, s-au emis urmatoarele concluzii: zidurile s-au prabusit inspre exterior atat de mult incat atacatorii au putut sa se catere si sa treaca in cetate, peste ruinele lor. - descoperiri arheologice arata ca romanii ii inregistrau in mod regulat pe cei ce plateau taxe si ca tineau recensaminte la fiecare 14 ani. Acest procedeu intrase in vigoare sub domnia lui Augustus, primul recensamant avand loc fie in 23-22 i.Ch., fie prin 9-8 i.Ch. Urmatorul a fost deci cel la care se refera Luca.
- Luca relateaza despre care a izbucnit in Ierusalim deoarece Pavel a adus un grec in Templu. (f.a.21.28) Au fost gasite inscriptii in greaca si latina care spun: “nici un strain nu are voie sa treaca de bariera care inconjoara Templul. Oricine este prins facand aceasta, va fi singur raspunzator pentru moartea sa.”
c. aspectele supranaturale prezentate in Biblie
- creatia lui Dumnezeu: vezi geneza 1-2; Iov 38-41; f.a.17.15-34
- miracolele infaptuite de oamenii lui Dumnezeu si implinirea profetiilor rostite de oamenii lui Dumnezeu prin Duhul Sau – VT cuprinde peste 300 de referiri cu privire la Mesia care s-au implinit in Isus
- aparitiile supranaturale din timpul vietii pe pamant a lui Isus Christos
- invierea lui Isus
d. trainicia bisericii in ciuda presiunii externe si animozitatilor interne
- Daca ar fi sa facem o clasificare a calitatilor/atributelor bisericii de la inceputurile sale si pana astazi, cred ca unul din primele locuri va fi ocupat de DURABILITATE/TRAINICIE.
- biserica este o institutie care a imbracat diferite forme in diferite epoci istorice si contexte sociale diferite… totusi, in ciuda imperfectiunii oamenilor ce o compun si uneori o reprezinta, este o institutie care rezista!!!
- diferite sisteme politice – incepand de la Roma condusa de Nero sau Diocletian pana la Coreea de N sau China zilelor noastre au incercat sa rapuna biserica si extinderea ei… e clar pentru toata lumea ca lucrul acesta este imposibil chiar in conditiile in care presiunea si agresiunea fata de biserica a fost sau este una extrema!!!

3. argumente moral-spirituale
a. confirmarea din sufletele noastre
- inteleptul Solomon spune faptul ca Dumnezeu a asezat in inima omului chiar si gandul vesniciei chiar daca omul nu poate cuprinde de la inceput pana la sfarsit lucrarea pe care a facut-o Dumnezeu. Ce poate sa insemne aceasta??? Exista un un sentiment asezat de Dumnezeu in sufletele noastre, ceva care ne spune ca nu se poate ca totul sa se termine aici… trebuie sa existe ceva dincolo de aceasta viata… dincolo de moarte…
b. constiinta noastra
- sentiment al responsabilitatii morale fata de propria sa conduita
- daca omul ar fi doar o intamplare, doar un conglomerat de organe fizice nu ar avea cum sa aiba acest sentiment al responsabilitatii
- mult mai probabil: cineva a asezat in noi acest sentiment al responsabilitatii
c. vietile schimbate ale oamenilor care s-au raportat in mod sincer la Dumnezeu si Scriptura
- pentru unii argumentul ar putea sa para unul foarte subiectiv…
- totusi: chestiunea devine foarte serioasa in momentul in care aduni o multime de istorii personale in care oamenii declara si demonstreaza ca au suferit schimbari extraordinare
d. viziunea despre lume si viata propusa de crestinism
- crestinismul propune un world-view extrem de echilibrat… invatatura crestina pune accent pe o viata traita intr-o atitudine deschisa, de acceptare, colaborare si dragoste fata de ceilalti oameni
- invatatura crestina accentueaza valoarea fiintei umane… aportul adus de o astfel de atitudine in cadrul familiei si societatii este unul imens.
- prin crestinism, oamenii au sens si semnificatie pentru viata lor… oamenii sunt importanti prin ceea ce sunt si prin ceea ce fac!!! Aici este frumusetea crestinismului!!!!!
- fiecare segment de populatie isi gaseste locul si rolul si rostul intr-un context crestin.

Desi argumentele aduse ar putea sa convinga pe cineva de existenta lui Dumnezeu, pentru a vorbi despre o relatie personala cu Dumnezeu, mai e nevoie si de altceva: CREDINTA.
- Un text celebru in aceasta privinta il avem in Evrei 11: credinta este o incredere in lucrurile nadajduite, o certitudine cu privire la lucrurile nevazute. Prin aceasta cei din vechime au fost vorbiti de bine… si fara credinta este imposibil sa ii fim placuti lui Dumnezeu, pentru ca oricine se apropie de El trebuie sa creada ca El exista si ca ii rasplateste pe cei ce-L cauta.
- Ideea de baza: oricat de mult dovezi si argumente am avea in favoarea existentei lui Dumnezeu, acestea trebuie dublate de convingerea ce vine din partea credintei primite din partea lui Dumnezeu.
- Credinta in El si lucrarea Lui in viata noastra ne conduce in lumea Lui… credinta in El joaca un rol important in mantuirea noastra. Credinta in El este vitala in trairea unei vieti crestine autentice. Credinta este mobilul pe care Dumnezeu Il foloseste pentru intrarea noastra in relatie cu El, pentru mentinerea si cresterea acestei relatii.

1 Ioan

Lucruri esentiale din viata unui om al lui Dumnezeu… 1 Ioan 1

1. experienta v.1-2
2. iluminarea (revelatia) v.2, 5
3. relatiile v.3
4. misiunea v.2-3
5. motivatia v.4
6. avertizarea (atentionarea) v. 6, 8, 10
7. incurajarea v.7, 10


10 superlative, si bune si rele, din viata unui crestin… 1 Ioan 2.1-11


1. cel mai mare rau: pacatul v.1
2. cel mai mare dar: Isus Christos v.1b-2
3. cea mai mare responsabilitate: sa pazesti poruncile lui Dumnezeu v.3
4. cea mai mare miniciuna: sa zici ca Il cunosti pe Dumnezeu si sa nu pazesti poruncile Lui v.4
5. cea mai mare inselare: sa urasti pe fratii tai si sa crezi ca esti in lumina v.9, 11
6. cea mai mare realizare: a avea dragostea lui Dumnezeu in viata ta la un nivel inalt v.5
7. cel mai sigur adapost: sa stai in El: v.5b-6a
8. cel mai mare scop: sa traiesti asa cum a trait Isus v.6b
9. cel mai vechi si totusi actual standard: Cuvantul lui Dumnezeu v.7
10. cea mai mare cerinta: sa-L iubesti pe Dumnezeu si pe oameni v.8, 10


adevaruri fundamentale 1 Ioan 2.12-29


I. trei nivele de maturitate spirituala 1 Ioan 2.12-14
- copilarie v.12
- tinerete v.13-14
- maturitate v.13-14

II. trei caracteristici de baza ale lumii 1 Ioan 2.15-17
- Pofta firii v.16
- Pofta ochilor v.16
- Laudarosenia vietii v.16

III. trei semne ale celor care lupta impotriva lui Christos si bisericii 1 Ioan 2.18-23
- Sunt falsi cu privire la apartenenta in biserica v.19
- Sunt cei care contesta caracterul mesianic al lui Isus v.22
- Sunt cei care au dubii cu privire la relatia dintre Persoanele Trinitatii v.22-23

IV. trei caracteristici ale crestinilor autentici 1 Ioan 2.20-29
- Ungerea Duhului Sfant v.20, 27
- Cunoasterea adevarului v.21
- Consecventa in invatatura curata/adevarata v.24, 28-29

Lucruri pe care trebuie sa le cunoasca si sa le traiasca crestinul aflat sub atac/presiune 1 Ioan 3

1. pozitia sau statutul sau inaintea lui Dumnezeu: copil al lui Dumnezeu

2. scopul sau final: asemanarea si intalnirea cu Dumnezeu

3. realitatea procesului de sfintire in care se afla : se curata, dupa cum El este curat

4. viata integra pe care este chemat sa o traiasca: oricine ramane in EL, nu pacatuieste

5. relatii pline de dragoste/afectiune fata de ceilalti oameni demonstrate prin fapte: sa ne iubim unii pe altii

6. o viata de rugaciune plina de curaj inaintea lui Dumnezeu: avem indrazneala la Dumnezeu

7. o incredere reala in Isus Christos: si porunca Lui este sa credem in Numele Fiului Sau, Isus Christos

8. experimenteaza bucuria/satisfactia intimitatii cu Dumnezeu: ramane in El si El in el


Dragostea risipitoare a lui Dumnezeu


Cand vorbesti despre dragostea lui Dumnezeu e greu sa folosesti schite si scheme… puncte si subpuncte… atat este de mare, atat este de cuprinzatoare, atat este de fabuloasa incat nu putem sa-I impunem astfel de limite.
Si, totusi, poti sa vorbesti despre dragostea lui Dumnezeu? Putem, bineinteles, si inca mult! Am senzatia aruncarii si inaintarii intr-un ocean imens. Imposibil de cuprins, imposibil de strabatut de la un capat la altul. Dar un loc ideal pentru explorare si satisfactie la maximum. Un loc perfect pentru toti cei care vor sa se bucure de viata si libertate.

In momentul scrierii acestor cuvinte, Ioan era patruns si condus de zeci de ani de zile de dragostea lui Dumnezeu. Altfel spus, Ioan inaintase destul de mult in larg. Cred ca asa de mult inotase, incat cei de pe plaja nici macar nu putea sa-l zareasca. De acolo, de departe, le vorbeste Ioan oamenilor despre dragostea lui Dumnezeu.

Ideea lui de baza este ca Dumnezeu Insusi este dragoste. Si pentru ca este dragoste Dumnezeu ofera oamenilor ceea ce El Insusi este!!! Dragostea sta nu in faptul ca noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci EL ne-a iubit intai. Si pentru ca ne-a iubit inainte ca noi sa-L iubim L-a trimis pe Fiul Sau Isus Hristos ca jertfa de ispasire pentru noi. Credinta in venirea Lui pentru acest scop asigura vesnicia noastra. Dar ne da, de asemeni, sens pentru prezentul nostru de aici de pe pamant. Crestinul este omul care traieste prin EL. Asta inseamna ca viata pe care o traiesc acum se raporteaza la Christos si ceea ce El a facut pentru mine. Eu nu mai traiesc prin mine, ci prin El.
Si, ca si cum lucrul acesta nu ar fi fost suficient, Dumnezeu ne trimite si Duhul Sau pentru ca sa avem putere sa ducem o viata exemplara din momentul credintei noastre in Isus. Duhul lui Dumnezeu ne ofera toate lucrurile ce ne sunt necesare unei astfel de vieti inclusiv capacitatea de discernamant intre bine si rau. Binele este sa alegi sa crezi in Isus Hristos Cel care S-a apropiat de noi in felul nostru, avand un trup exact ca al nostru. Binele este sa alegi sa respingi orice gand sau teorie care pune la indoiala realitatea intruparii lui Dumnezeu pe pamant. Binele este sa ramai in adevarurile de baza ale Scripturii. Numai asa vei putea, de fapt, sa ramai in El.

Si pentru ca vorbim despre ramanerea in El si pentru ca nu vrem sa fim vagi si relativi cu privire la asta, as zice ceva ce Ioan spune aici: proba ramanerii in El este dragostea pentru Dumnezeu si pentru oameni. De ce nu numai pentru Dumnezeu? Pentru ca Dumnezeu iubeste oamenii. Iar omul care Il iubeste pe Dumnezeu este omul care iubeste ceea ce Dumnezeu iubeste. Asta e concluzia pe care Ioan o trage. Si nu cred ca este cineva care sa poata sau sa vrea sa il contrazica.
Aceasta dragoste pentru Dumnezeu si pentru oameni, care incolteste si se dezvolta in noi decurge din cunoasterea lui Dumnezeu. Oricine iubeste este nascut din Dumnezeu si il cunoaste pe Dumnezeu. Cine nu iubeste nu L-a cunoscut pe Dumnezeu pentru ca Dumnezeu este dragoste. A-L cunoaste pe Dumnezeu inseamna a avea dragoste. A nu-L cunoaste pe Dumnezeu inseamna a nu avea dragoste.

Mai mult, Ioan spune ca dragostea a ajuns desavarsita in noi. Si dragostea desavarsita izgoneste, alunga pe deplin teama sau frica. E vorba aici despre teama de judecata lui Dumnezeu. Gandul acesta mi se pare foarte important. Omul are sadita in El teama de ceea ce va fi. Fiecare in felul lui si fiecare in proportia lui. Cand e vorba de teama de judecata finala, aici lucrurile pot sa ia forme si dimensiuni cu adevarat …infricosatoare. Sunt oameni care resping cu vehementa orice aluzie cu privire la aceasta… ce trebuie sa spunem intr-un mod clar: dragostea lui Dumnezeu nu elimina judecata Sa fata de intreg pamantul. Tot ce face este ca ridica frica de ea pentru toti aceia care cred in El. Asta mi se pare foarte important de specificat. Dragostea nu izgoneste judecata, ci doar frica de judecata!!! Nu ne temem nu pentru ca n-as fi gresit (daca zicem ca n-am pacatuit Il facem mincinos si Cuvantul Lui nu este in noi) ci pentru ca Isus a judecat pacatul nostru prin jertfa lui Isus. Atunci cand ajung sa cred in Isus cred, de fapt, in judecata incheiata deja de Isus la cruce. Crestinul traieste si lucreaza doar in virtutea a ceea ce Dumnezeu a facut prin Isus. De aici provine incredintarea crestinului ca va scapa de judecata finala a lui Dumnezeu.

Omul cuprins de dragostea lui Dumnezeu se lupta cu pacatul si are biruinta asupra lui. Si daca se intampla sa cada, sangele lui Isus il curata din nou si din nou. Bineinteles atunci cand exista recunoastere, parere de rau si dorinta de sfintenie.

Asta este dragostea lui Dumnezeu.

Sumarizarea evangheliei 1 Ioan 5

1. Isus Christos a venit pe pamant cu un obiectiv bine determinat v.6a

2. Dumnezeu primeste si promoveaza lucrarea facuta de Isus v.6-9

3. Cine crede in lucrarea Fiului lui Dumnezeu experimenteaza inceputul unei vieti noi v.1

4. Viata noua este caracterizata de dragostea fata de Dumnezeu, atasamentul fata de Cuvantul Sau, dragostea fata de ceilalti crestini, invingerea ispitelor lumesti si nadejdea cu privire la viata vesnica v.1-5; 11-13

5. Rugaciunea este unul din principalele lucruri ce caracterizeaza viata crestinului v.14-15

6. Putem avea o influenta pozitiva fata de ceilalti crestini v.16-17

7. Cei care raman in Dumnezeu se bucura de o protectie deosebita din partea Lui v.18-21

Newsletter, Martie 2010

Prima întâlnire publică!!!!!

Duminca trecută, pe 14 martie, am organizat primul nostru serviciu public de închinare ca şi biserică în devenire, aici în Valea Cetăţii, loc care ne este din ce în ce mai drag...

Dacă ar fi să judecăm după scopul primordial al serviciilor publice ale unei biserici locale – întâlnirea şi închinarea reală a comunităţii la Dumnezeu, cred că putem să ne declarăm foarte satisfăcuţi. Dumnezeu a fost acolo! Dumnezeu a fost în mintile noastre, Dumnezeu a fost în inimile noastre.

Noi vorbeam despre existenţa lui Dumnezeu, dar mult mai mult decât atât, noi simţeam prezenţa lui Dumnezeu. Bineînţeles că e foarte bine să vorbeşti despre argumente în favoarea existenţei lui Dumnezeu... e foarte bine să ţii cont de ele, să le dai importanţa cuvenită. Toate astea pot să te ajute în confirmarea credinţei tale. Pot să te susţină în momente de îndoială... Pot să-ţi elucideze anumite lucruri... Pot să constituie un subiect interesant de discuţie cu un prieten... pot să facă multe... însă nimic nu poate să înlocuiască acel sentiment fantastic al prezenţei lui Dumnezeu în viaţa ta.

Ştiu că aici intru pe tărâmul experienţelor personale, implicit subiective ar putea spune careva... Totuşi: daţi-mi voie să repet: nimic nu poate să-L înlocuiască pe Dumnezeu în viaţa ta. Nici măcar toată ştiinţa sau cunoştinţa despre El şi Cuvântul Lui nu se apropie de sentimentul acela al certitudinii prezenţei şi lucrării lui Dumnezeu în viaţa noastră.

De ce scriu toate astea aici??? Pentru că lansarea întâlnirilor publice ale celor de la Impact Valea Cetăţii are de-a face cel mai mult cu întâlnirea cu Dumnezeu. Punem preţ pe aceasta acum şi vrem să fie valoare de bază pentru viitor. Contează pentru noi cum se întâlnesc oamenii personal cu Dumnezeu. Şi contează pentru noi cum ne întâlnim noi ca şi comunitate cu Dumnezeu. Zilele trecute cineva mi-a dedicat un verset din Scriptură şi cred că se potriveşte de minune ca şi urare pentru cei de la Impact Valea Cetăţii: “Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, ca un viteaz care te poate izbăvi! El se va bucura de tine nespus, te va linişti cu dragostea Lui şi va striga de veselie din pricina ta.” (Ţefania 3.17) Dacă Dumnezeu îşi exteriorizează sentimentele şi trăirile faţă de noi, de ce nu i-am urma exemplul??? Încă de la primul serviciu divin public, Impact Valea Cetăţii s-a bucurat de Dumnezeul pe care Îl avem, de dragostea pe care ne-o poartă, de lucrul pe care Îl face în vieţile noastre. Să ne ajute Dumnezeu s-o ţinem tot aşa!!!!!!


Leonard
16 martie 2010

Intalnire publica, 14 martie 2010

Invitatie 14 martie 2010

“Dumnezeu versus stiinta”

"Dumnezeu vs. stiinta"

Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…

Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare.

Esti crestin, nu-i asa, fiule?

Da, dle, spune studentul.

Deci crezi in Dumnezeu?

Cu siguranta.

Dumnezeu e bun?

Desigur, Dumnezeu e bun.

E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?

Da

Tu esti bun sau rau?

Biblia spune ca sunt rau.

Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?

Da, dle. As incerca. Deci esti bun. N-as spune asta. Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu… Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua. El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta? Studentul tace. Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze. Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun? Pai…, da, spune studentul Satana e bun? Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu” De unde vine Satana? Studentul ezita. De la Dumnezeu. Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume? Da, dle. Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect? Da Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau. Din nou, studentul nu raspunde. Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista? Studentul se foieste jenat. Da Deci cine le-a creat? Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule? Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos. Da, dle profesor, cred. Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau.L-ai vazut vreodata pe Isus? Nu, dle. Nu L-am vazut. Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau? Nu, dle, nu l-am auzit. L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu? Nu, dle, ma tem ca nu. Si totusi crezi in el? Da. Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule? Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea. Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta. Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare. Dle profesor, exista caldura? Da Si exista frig? Da, fiule, exista si frig. Nu, dle, nu exista. Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta. Studentul incepe sa explice. 'Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corps au obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii. Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei. Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan. Dar intunericul, profesore? Exista intunericul? Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric? Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa? Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun. Ce vrei sa demonstrezi, tinere? Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita. De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite? Poti explica in ce fel? Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta? Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da. Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle? Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar. Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. Nu predate studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator? Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge. Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle? Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu…. Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul? Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul. La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina. Profesorul s-a asezat. PS: Studentul era Albert Einstein. Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921….